|
Tanti Titiana dă drumul apei în vâltoare. FOTO Călăuza Offroad |
Expresia colț de
rai s-a născut special pentru Maramureș și s-a demonetizat cu orice alt loc
căruia i-a fost atribuită. Acesta a fost primul lucru care mi-a trecut prin cap
când am călcat pe plaiurile maramureșene, deși n-am văzut nici a suta parte din
frumusețile lor.
Și Slavă Domnului!, am văzut locuri care de care mai frumoase
în țara asta, dar niciunele parcă atât de fermecătoare ca Maramureșul. Există
în România câteva zone care au o încărcătură specială pe lângă peisaje, zone cu
suflet, rădăcini și personalitate, iar dintre acestea, pe primul loc este
Maramureșul.
Horinca și slana
cu pită și usturoi
Nea Dănilă și
tanti Titiana Mecleș sunt proprietarii morii de apă din satul maramureșean
Săcel. Dar nu orice moară, ci ultima moară cu apă și cu vâltoare de pe Valea
Izei, angrenată de forța apei Izei. Nea Dănilă e un om slăbuț, care nu-și trădează
vârsta de 60 de ani, cu un chip care cântă fericirea. E genul de om a cărui față
e doar pomeți și zâmbet.
|
Titiana și Dănilă Mecleș. FOTO Călăuza Offroad |
Secretul este simplu: „În fiecare dimineață beau două
sute de grame de horincă. Pe urmă, uite-așa de lungă o bucată de slană (și
arată o fâșie cam de 15 centimetri între arătătoarele de la ambele mâini) și
uite-atâta de lată (arată o lățime de două degete) o mânc cu pită și cu
usturoi”. Nea Dănilă Mecleș are și o explicație pentru care bea anume 200 de
grame de horincă: „Apăi omul are două mâini, două picioare, doi ochi, două
urechi...”.
În fiecare dimineață beau două sute de grame de horincă. Pe urmă, uite-așa de lungă o bucată de slană și uite-atâta de lată o mânc cu pită și cu usturoi.
Obișnuit cu turiștii în ograda lui, te primește cu inima deschisă
în gospodăria lui și te prezintă neapărat lui Haiduc. Un ciobănesc mioritic
ciolănos și lânos, cam leneș, care păzește ograda din lanț. „E periculos dacă-l
las liber!”, explică nea Dănilă.
|
Câinele Haiduc. FOTO Călăuza Offroad |
|
Dănilă Mecleș și câinele Haiduc. FOTO Călăuza Offroad |
Titiana Mecleș,
nevasta lui Dănilă, are 58 de ani și e o femeie mică de statură, bondoacă, dar
energică, învârtindu-se ca un titirez.
|
Titiana Mecleș, explicând mecanismul daracului. FOTO Călăuza Offroad |
Nea Dănilă îi spune rusoaică din cauza
numelui, care, spune el, vine de la cel ucrainean Tatiana, apoi începe să dea
exemple de cântărețe de muzică populară din zonă și de dansatoare care poartă
numele acesta. Tanti Titiana se la lasă pe o parte, ne face cu ochiul și râde
spre noi însoțindu-și gesturile cu un „Eeeiii!” aproape fâsticit.
Mașina de spălat
de la sat
Moara familiei
Mecleș este pe partea stângă a drumului principal care străbate comuna Săcel,
dinspre Moisei spre Bârsana. Un fel de firmă este cățărată pe stâlpul de la
poartă, pe care scrie: „Moara lui Dănilă Mecleș peste Râul Iza”, dar și
„Asigurări”.
|
"Firma" lui Dănilă Mecleș. FOTO Călăuza Offroad |
|
Colț din gospodăria lui Dănilă Mecleș. FOTO Călăuza Offroad |
Treci podețul de pe Iza și te trezești în gospodăria lui Dănilă,
unde se află nu doar o moară pe apă, ci și o vâltoare și un darac de lână,
toate mecanismele fiind puse în mișcare de forța Izei, deviate într-un jgheab
de lemn. Dănilă Mecleș a rămas ultimul morar din sat.
|
Titiana Mecleș pregătind vâltoarea. FOTO Călăuza Offroad |
|
Văltoarea de pe Iza din gospodăria lui Dănilă Mecleș. FOTO Călăuza Offroad |
Primul lucru pe
care-ți pică ochii este vâltoarea, o mașină de spălat primitivă care mestecă în
forța apei în cădere cergi, cuverturi și țoale. Tanti Titiana întinde pe gard
câteva pături pe care tocmai le-a scos din „cuva” vâltorii și se grăbește să
urce să dea drumul la apă ca să ne arate cum funcționează mașinăria. Trage
niste opritori de lemn care potolesc cascada și deviază apa pe „țeava de
alimentare” a vâltorii. Apa cade spumegândă și se zbuciumă nebunește în cuva de
lemn unde se pun covoarele la spălat.
Măruntaiele Izei
Tanti Titiana continuă
turul și ne invită înăuntru, ca să ne arate cum funcționează și moara. Te
izbește un miros plăcut de lemn și de făină de porumb. Mecanismul este la
„subsol” și perfect funcțional.
|
Camera morii lui Mecleș. FOTO Călăuza Offroad |
|
O parte a mecanismului morii. FOTO Călăuza Offroad |
|
O parte a mecanismului morii. FOTO Călăuza Offroad |
|
Roata care angrenează moara lui Mecleș. FOTO Călăuza Offroad |
|
Apa de pe jgheab care ajunge în vâltoare. FOTO Călăuza Offroad |
La moara lui Mecleș, kilogramul de mălai costă 2
lei. E aproape la fel de fin ca făina de grâu. În aceeași încăpere, tanti
Titiana expune și lăicerele țesute de ea, trăistuțe și cergi. Toate făcute de
ea ca să le vândă turiștilor. Metrul de țol costă 50 de lei, iar o trăistuță
costă de la 30 la 60 de lei.
|
Titiana Mecleș, cântărind făina cu un cântar cu greutăți. FOTO Călăuza Offroad |
|
Trăistuțe lucrate de mână de Titiana Mecleș. FOTO Călăuza Offroad |
Ne scoate pe o ușă
în dosul morii și ne duce la daracul de lână. Aici sunt două mașinării care
funcționează tot prin forța apei. „Dar trebuie să fie debit mai mare”,
argumentează tanti Titiana, care pare să se simtă în elementul ei în camera
daracului.
|
Afiș pe ușa daracului. FOTO Călăuza Offroad |
În dreapta, este o mașinărie de scărmănat lâna, după care, gata
scărmanată și descâlcită, lână este preluată de a doua mașinărie cu mai mulți
tamburi care, de fapt, presează lâna, și o aranjează în valuri ca niște suluri.
Apoi caierul se așază pe furcă și
gospodina toarce firul.
|
Titiana Mecleș, explicând cum funcționează tamburii daracului. FOTO Călăuza Offroad |
|
Lână în saci, așteptând să fie dărăcită, și lână pe furcă, așteptând să fie toarsă. FOTO Călăuza Offroad |
Capăt de drum
Moara de pe Iza
din Săcel este moștenirea familiei Mecleș, Dănilă fiind a treia generație de
morari. Datând de la mijlocul secolului al XIX-lea, moara a aparținut unor
evrei, la care bunicul lui Dănilă fusese slugă. Și când au vândut moara, evreii
i-au dat-o bătrânului Mecleș, mulțumiți de loialitateași de calitățile de
gospodar ale acestuia.
Din păcate,
Dănilă nu mai are cui s-o transmită mai departe. „Băiatul e cu masterat,
lucrează în asigurări, iar fata e asistentă medicală, lucrează la Urgențe. Ei
nu vin aici. Cât mai trăim o întreținem și avem grijă de ea”, spune resemnată
și cu o urmă de regret în voce tanti Titiana. Toată gospodăria lui Dănilă
Mecleș din Săcel este un muzeu funcțional al tradițiilor satului maramureșean
care încă mai are autenticitate.
În liniștea
Bârsanei
De la moara lui
Dănilă Mecleș până la Mănăstirea Bârsana mai sunt doar 35 de kilometri. Ne-am
luat picioarele la spinare, sau mai degrabă ne-am luat roțile la drum și am
ajuns la Bârsana în prag de ploaie tomnatică, spre seară, după ce am trecut cam
în grabă prin satele împodobite cu frumoasele porți maramureșene, cu turle de
biserici de lemn și animate de săteni pregătiți de nuntă în straie populare.
Mai mare dragul să te uiți la ei.
|
Alături de sătence ân straie tradiționale. FOTO Călăuza Offroad |
|
Nuntași în Maramureș. FOTO Călăuza Offroad |
Bârsana ne-a
așteptat cu liniștea ei neclintită, pe vârful dealului. Din curtea splendidă a
mănăstirii, chiar și pe ploaie măruntă, mocănească, se vedeau cum se ridică
precum caimacul laptelui aburii din pădurile ce îmbracă dealurile din jur.
|
Porțile Mănăstirii Bârsana. FOTO Călăuza Offroad |
|
Dealurile din jurul mănăstirii, acoperite de nori. FOTO Călăuza Offroad |
|
Bisericuța de la Bârsana. FOTO Călăuza Offroad |
|
Frumoasa curte a Mănăstirii Bârsana. FOTO Călăuza Offroad |
|
Frumoasa curte a mănăstirii, surprinsă pe ploaie de la balconul bisericuței. FOTO Călăuza Offroad |
|
Interiorul muzeului de la Mănăstirea Bârsana. FOTO Călăuza Offroad |
|
Interiorul muzeului de la Mănăstirea Bârsana. FOTO Călăuza Offroad |
|
|
Interiorul muzeului de la Mănăstirea Bârsana. FOTO Călăuza Offroad |
|
Am
dat un ochi și în muzeul mănăstirii – intrarea costă un leu de care primești o
vedere cu mănăstirea - și am admirat specificul vieții maramureșene
tradiționale.
Bisericuța caldă
și înmiresmată răsuna de slujba vecerniei. Am rămas câteva minute la vecernie,
iar când am ieșit, ploua cu găleata. Însă liniștea și pacea, paradoxal, parcă
erau și mai evidente în răpăiala ploii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu